1
0



    • 24 NOV 14
    • 0
    Dezvoltarea bebelusului la 5 luni

    Dezvoltarea bebelusului la 5 luni

    1
    0



    Dezvoltarea sugarului la 5 luni

    Asezat pe spate

    Spre sfarsitul lunii a cincea, o mare parte din sugari se pot intoarce de pe o parte pe alta. Unii reusesc sa se intoarca si de pe spate pe burta. Circa 25% dintre ei nu reusesc aceasta performanta, desi sunt normali in ceea ce priveste alte capacitati neuromotorii. Bebelusul incepe acum sa isi apuce picioarele si sa le duca la gura. Stand culcat, sugarul isi pipaie propriul corp cu mainile, acum deschise. Uneori isi intinde la maximum coloana vertebrala, se sprijina pe cap si pe talpi, in timp ce ridica sezutul, dand impresia ca face “puntea”. Alteori ridica capul si in acelasi timp intinde restul corpului.

    Trunchiul este in pozitie simetrica fata de cap. Membrele inferioare sunt in rotatie externa si usor indepartate. De cele mai multe ori pedaleaza succesiv cand cu un picior, cand cu celalalt, dar adesea intinde si indoaie simultan ambele membre inferioare, genunchii pot fi bine intinsi, iar picioarele sunt mobile in articulatia gleznelor. Toate miscarile devin mai coordonate si mai variate.

    Asezat pe burta

    Sugarul se redreseaza cu usurinta sprijinindu-se pe antebrate. Sta in pozitie simetrica, cu capul ridicat pana la 90 de grade. Se pivoteaza pe un singur brat, greutatea fiind transferata de partea bratului pe care se sprijina si astfel isi elibereaza celalalt brat pe care il intinde inainte. Schiteaza tararea, dar nu reuseste sa-si deplaseze intreg corpul. Ridica mainile si picioarele simultan ca intr-o miscare de inot. Bazinul este aplicat pe planul patului.

    Ridicarea in sezut din pozitia culcat

    Sugarul se agata strans cu toate degetele de cate un deget de la mainile adultului si se ridica din pozitia culcat pe spate in cea de asezat cu controlul perfect al capului, in caz ca sugarul nu participa la aceasta miscare (nu se agata de degetul adultului, nu are puterea de a se tine de acest deget sau/si nu incearca sa-si ridice capul si toracele) va fi sesizat medicul. Dupa ce este ridicat in sezut si sustinut in aceasta pozitie, sugarul isi tine bine capul, il duce in fata si-l roteste lateral. In timp ce este ridicat, membrele inferioare se intind. Bratele sunt flectate in articulatiile cotului.

    Pozitia in sezut

    Spatele nu este drept, dar poate fi adus pentru scurt timp in extensie. Tinut de umeri, sugarul incearca sa stea pe sezut: isi pozitioneaza bine capul in spatiu, dar nu reuseste sa-si tina trunchiul, se apleaca in fata, intinde bratele inainte pentru a se sprijini, dar fara preluarea integrala a greutatii. Articulatiile soldului se flecteaza, membrele inferioare se rotesc si se inclina spre partile laterale, genunchii sunt flectati, iar gleznele sunt mobile.

    Ridicarea in picioare sustinut de subsoara (axile)

    Sugarul isi impinge picioarele spre planul patului si preia greutatea corpului. Nu reuseste inca sa se sprijine pe picioare; isi flecteaza articulatia soldului, indoaie si intinde genunchii, se sprijina discret si pentru scurt timp pe varful picioarelor, are tendinta de a se “balansa” sau de a face “hopa-Mitica”.

    Reactii de pozitie

    In orice pozitie, capul se pozitioneaza bine. Sugarii foarte bine dezvoltati neuromotor, reactioneaza bine la orice pozitie a capului fata de trunchi si a corpului fata de cap. Aceasta reactie este cunoscuta de pediatri sub numele de reactia Landau.

    Motricitatea fina - apucare

    Daca este asezat intr-o pozitie stabila poate apuca orice obiect cu ambele maini cu toata palma (prindere simiana). Ridicat in sezut si sprijinit de un adult urmareste cu interes obiectele care sunt lasate sa cada lateral de corp. Intinde mana spre o jucarie, iar dupa ce o apuca, se opune cand mama incearca sa i-o ia; jucaria este apucata cu mana deschisa, cu toate degetele; acest mod de a apuca il face sa-i dea drumul fara a avea vreaun scop si fara s-o mai poata recupera. Gura devine un organ de cunoastere. Sugarul simte nevoia de a duce toate obiectele la gura. Este o modalitate de a le cunoaste. Buzele si limba sunt organe bune de “pipait”.
    Ai grija sa-i oferi intotdeauna numai obiecte pe care sugarul le poate baga in gura fara pericol. Sunt indicate inele de plastic, jucarii din cauciuc. Lasa-i la indemana sugarului numai obiecte cu dimensiuni si forme care sa nu permita inghitirea sau alt accident.

    Se vor spala ori de cate ori cad jos si nu se va permite celorlalti frati sa se joace cu ele (pericol de infectie). Daca nu i se dau jucarii, sugarul va folosi, foarte probabil, camasuta, paturica, marginea patului etc.

    Auzul si localizarea zgomotelor

    Sugarul aude bine si se intoarce spre sursa de sunete. Este important ca atunci cand se testeaza auzul sugarului, acesta sa fie calm, iar in jurul lui sa fie liniste. Sugarul deosebeste calitatile sunetelor. Recunoaste sunete si se bucura de unele, refuzand pe cele prea zgomotoase sau cu care nu este obisnuit. Repeta propriile sunete si se bucura de ele. Emite sunete nuantate. Repeta si schimba repertoriul de sunete. Tipa cu putere cand are anumite nevoi sau doreste sa atraga atentia. Pe zi ce trece se remarca o mare variatie in nuantele si tonalitatea plansului.

    Vederea si miscarile globilor oculari

    Sugarul fixeaza obiectele si coordoneaza miscarile globilor oculari cu ale capului in pozitie adecvata. Urmareste o jucarie la 90 de grade peste linia mediana, in toate planurile (le examineaza in pozitie sezand si culcat pe spate). Normal, sugarul de 5 luni mai are strabism (se mai uita “crucis”). La cei care nu-si coordoneaza inca bine miscarile globilor oculari sau se mai uita din cand in cand crucis se recomanda, in continuare, ca mama sa plimbe un obiect stralucitor la 20-30cm de fata sugarului. Exercitiul se face de mai multe ori pe zi.

    Limbajul

    Sunetele emise sunt tot guturale, realizate fara a folosi mult limba sau buzele. Sugarul gangureste si “vocalizeaza”. Cand este in stare de veghe “vorbeste” mult “pe limba lui”, leaga sunetele, “fredoneaza”, se opreste si reincepe mereu. Din cand in cand pronunta clar un “a” sau un “e” bine conturate, tace pentru cateva secunde sau minute si le repeta ca si cand ar vrea sa se asculte. Vorbeste singur, incepe sa emita silabe (da, de, gu) si le uneste progresiv in lanturi de silabe ritmice. Cand mama imita aceste sunete, satisfactia sugarului creste si, parca incurajat, angajeaza un fel de “conversatie”.
    De indata ce s-a instalat aceasta schita de dialog, sugarul rade cu hohote, se rasuceste, intinde bratele si reia vocalizele, indemnand parca si pe mama lui sa le repete. Se opreste din plans cand aude muzica.

    Conctactul social

    In loc de reactii globale (tresariri, teama, tipete), sentimentele se nuanteaza, mijloacele lui de manifestare se imbogatesc: bucurie, manie, plictiseala. Din ce in ce mai mult “ii place societatea”, simte nevoia sa fie cineva langa el ori de cate ori este treaz; daca i se vorbeste este fericit. Incepe sa se contureze din ce in ce mai mult personalitatea sugarului (vesel, lenes, activ, sensibil, visator). Toti cei ce ingrijim sugari suntem izbiti de faptul ca unii sugari sunt “lenesi” si refuza sa primeasca orice aliment mai consistent sau sa “participe” la mancare, ca unii plang la orice voce care se ridica, iar altii sunt indiferenti.

    De indata ce se trezesc, unii ganguresc, se intorc in toate partile, incearca sa “prinda” miscarile si vocile adultilor. Unii se opresc din plans cand li se vorbeste. Incep sa deosebeasca persoanele apropiate de cele straine.

    Leave a reply →

Leave a reply

Cancel reply

Photostream